Skip to Content

Masa Rotundă Europeană a Securității Private

Delegația CoESS

În perspectiva preluării președinției Consiliului Uniunii Europene (UE) de către Belgia, la data de 21 Noiembrie 2021, Ministerul de Interne belgian a organizat prima ediție a Mesei Rotunde Europene a Securității Private, un eveniment dedicat instituțiilor cu rol de reglementare în sectorului securității private, din țările membre ale Uniunii Europene (UE). La eveniment au participat reprezentanți ai Comisiei Europene, o delegație a Confederației Europene a Serviciilor de Securitate (CoESS) și reprezentanți ai autorităților de reglementare a sectorului privat de securitate, din țări membre ale UE, respectiv Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Franța, Irlanda, Italia, Olanda și Suedia.

Pe parcursul manifestării s-au dezbătut teme de mare actualitate pentru sectorul securității private, precum, perfecționarea cadrului de reglementare, achizițiile publice de servicii de securitate, soluții pentru criza de personal, parteneriatul public-privat, transpunerea în legislațiile naționale a Directivei Europene privind Reziliența Entităților Critice, integrarea noilor tehnologii în ecosistemul securității private.

Masa Rotundă a Securității Private Europene reprezintă punerea în practică a Recomandării Consiliului UE 2002/C 153/01, prin care, luându-se act de rolul important al securității private în prevenirea infracționalității și menținerea siguranței publice, se concluzionează că este vital să existe o relație de cooperare, între autoritățile implicate în reglementarea sectorului securității private din statele membre UE. În acest sens, Recomandarea sus-amintită cere statelor membre UE să încurajeze și să faciliteze colaborarea internațională între autoritățile naționale de reglementare din acest sector, în scop de schimb de experiență și bune practici. Consiliul mai recomandă de asemenea, ca astfel de întâlniri ale reprezentanților autorităților de reglementare să aibă loc cel puțin odată la fiecare doi ani.  

Să sperăm, că la următoarele ediții ale acestei manifestări vor fi prezenți și reprezentanți ai Direcției Poliției de Ordine Publică din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.

Confederația Europeană a Serviciilor de Securitate (CoESS) este o organizație de tip patronal, care reprezintă angajatorii din sectorul serviciilor de securitate din statele membre UE, pe lângă Comisia Europeană.

România este reprezentată în cadrul CoESS de către Asociația Română a Industrie de Securitate.

https://www.coess.org/newsroom.php?news=Belgian-Government-hosts-first-EU-Roundtable-on-Private-Security-with-CoESS-participation

INTEL Project

Proiectul INTEL – GESTIONAREA DEFICITULUI DE RESURSE UMANE ȘI COMPETENȚE ÎN SECTORUL SECURITĂȚII PRIVATE DIN EUROPA

INTRODUCERE
Securitatea privata, sectorul de paza in special este un serviciu intens utilizator de forță de muncă. Respectiv este un domeniu in care resursa umana este încă determinantă și în același timp esențiala in furnizarea acestui serviciu în parametrii cantitativi și de calitate așteptați de clienți și chiar de către întreaga societate.

Pe de alta parte, sub influența evoluțiilor la scara întregii societăți, a mutațiilor economice, sociale și tehnologice la care asistăm în ultimii ani, și serviciile de securitate privata au cunoscut o serie transformări și schimbări semnificative.

De exemplu, in aceste zile beneficiarii serviciilor de paza își doresc agenți cu capabilități care exced pe cele strict necesare pentru serviciul de pază și vor ca aceștia să fie mai bine integrați și mai implicați în operațiile și procesele lor de baza, care au loc în obiectivele protejate.

În același timp, apariția și adoptarea de soluții tehnologice noi, inclusiv in domeniul securității, au modificat substanțial profilul job-ului de agent de pază, care, din ce în ce mai mult se bazează pe sisteme tehnice și informatice care eficientizează și crește eficacitatea funcției de securitate.

Nu in ultimul rând, sarcinile agenților de paza sau diversificat sub influenta unor factori externi, precum pandemia Covid 19 care a creat noi condiții de munca dar și noi sarcini și responsabilități pentru personalul de securitate.

În pofida acestor transformări, totuși profilul resursei umane din securitatea privată nu s-a schimbat foarte mult în toată această perioadă. Mai mult decât atât, în contextul unor fenomene precum migrația (in tarile dine Estul Europei) dar și îmbătrânirea accelerată a populației în general, în Europa, cei mai mulți angajați din securitatea privata se afla in ecartul de vârsta de 49-69 ani iar nivelul competențelor lor nu a evoluat semnificativ.

Mai mult decât atât, in contextul și sub influența acelorași factori, se constată că, pe de-o parte există un deficit accentuat de forță de muncă, dar concomitent și industria se confruntă și cu un deficit de competențe în special în lucrul cu noile tehnologii nou adoptate in sectorul securității private dar și pentru a satisface noile așteptări ale beneficiarilor acestor servicii.

Sectorul Securității private se confruntă de ani buni cu aceste schimbări ale mediului în care operează și a trebuit și trebuie in continuare sa răspundă și să se adapteze cat se poate de repede la ele pentru ca impactul or negativ sa nu se acutizeze.

Totodată, și în special în timpul recentei pandemii, Comisia Europeană a realizat mai mult ca înainte rolul esențial pe care îl joacă securitatea privată, atât la nivel economic dar și în plan social și se arată deschisă în susținerea partenerilor sociali din acest sector care se află în căutarea unor soluții de gestionare a acestor provocări legate în special de resursa umana.

În acest context, Confederația Europeana a Serviciilor de Securitate (CoESS) și Confederația sindicală europeană din servicii UNI Europa, organizații recunoscute ca parteneri de dialog social de către Comisia Europeană au derulat și derulează proiecte publice de cercetare tocmai pentru a pune la dispoziția celor care lucrează in acest sector, angajați și angajatori cele mai potrivite informații și date de natură să îi ajute sa facă fata mai ușor dificultăților legate de acest deficit de forță de muncă și de competente care se manifesta industriei securității private la nivelul tuturor tarilor membre Uniunii Europene.

CoESS și UNI Europa, Proiecte Comune în Beneficiul Sectorului Securității Private

Un prim proiect comun (CoESS și UniEuropa) sub egida și finanțarea Comisiei Europene s-a derulat in perioada 2017-2019
Proiectul “În Anticiparea Schimbării” a făcut o inventariere a factorilor și circumstanțelor care vor genera in viitorul apropiat, schimbări substanțiale în ceea ce privește piața muncii în sectorul securității private la nivel european, punând la dispoziția firmelor din domeniu o serie de informații utile privind posibile abordări in gestionarea potențialelor evoluții negative in privința resursei umane din domeniu.

Raportul proiectului In Anticiparea Schimbării poate fi consultat aici: https://www.coess.org/projects-and-standards.php?page=anticipating-employment-change

Proiectul INTEL

Începând din anul 2021, CoESS și UNI Europa și-au reluat colaborarea într-un nou proiect finanțat de UE, tot în domeniul resurselor umane și dialogului social din sectorul securității privata la nivel European.
Scopul proiectului este susținerea partenerilor de dialog social din acest sector, in efortul de anticipare, înțelegere și gestionare a crizei de forța de munca și competente.

În plus proiectul, urmărește să inițieze un schimb de bune practici, soluții și recomandări privind abordări posibile in gestionarea schimbărilor și crizelor care afectează forța de muncă din sectorul securității private.

Criza Resurselor Umane o Problemă Reală

La proiect au luat parte 23 de organizații patronale și structuri asociative naționale din tarile membre UE, 38 de companii de securitate privată din toate zonele UE și 16 organizații sindicale membre in cadrul UNI Europa.
Activitatea de documentare, sondajele și studiile întreprinse pe parcursul proiectului INTEL au relevat aspecte deosebit de interesante.
Astfel, in ceea ce privește companiile de securitate participante in proiect, 92% au evidențiat faptul ca în ultimii 5 ani, au întâmpinat dificultăți crescute in a recruta agenți de securitate. Mai mult decât atât, 48% dintre respectivele societăți au admis că, din cauza crizei de personal au avut dificultăți in a onora cereri de servicii din partea unor clienți.
Și in ceea ce privește competențele, societățile de securitate privată intervievate in cadrul proiectului INTEL au arătat într-o proporție de 76%, ca au dificultăți crescute in găsirea unor candidați cu competențe adecvate, necesare îndeplinirii atribuțiunilor și funcțiilor specifice acestui domeniu. Nu in ultimul rând, respectivele societăți consideră că această criză de resurse și competențe sunt un obstacol major pentru dezvoltarea și evoluția sectorului securității private (68%) și că aceste dificultăți se vor adanci in urmatorii 5 ani (60%).
Și în ceea ce privește sindicatele participante, acestea au apreciat in proporție de 70% că aceasta criză de resurse și competențe vor persista in următoarea perioada.

Referitor la criza de competențe, raportul proiectului INTEL evidențiază în principal că într-o mare măsură, personalul de securitate este deficitar in special in ceea ce privește lucrul cu echipamente și programe informatice, dar au deficiente și la competentele lingvistice. Totodată, s-au consemnat și lipsuri referitor la așa numitele „competențe transversale” cum ar fi de exemplu relațiile cu publicul și comunicarea.

Cauze

Totodată, studiul INTEL a relevat și cele mai importante cauze ale crizei de resurse umane in sectorul securității private. Acestea au fost clasificate in ordinea importantei după cum urmează.
In primul rând, politica de achiziție a serviciilor de securitate este determinata in principal de criteriul „cel mai mic preț” este indicata ca cel mai important factor in deteriorarea mediului de afaceri in acest domeniu (83%) cu repercusiuni majore în ceea ce privește creșterea deficitului de resurse umane și competențe profesionale.
Aceeași cauză fundamentală menționată mai sus este și cea care contribuie la lipsa de atractivitate a sectorului securității private, un alt factor cu un rol determinant (66%) în criza resurselor umane.
În același timp, se conșideră ca dată fiind importanța socială a domeniului securității private, acest sector ar trebui să beneficieze de un suport public mai consistent, în special in ce privește programele de reconversie profesionale și dezvoltare a competentelor. Lipsa unei susțineri din partea statului în ceea ce privește profesionalizarea sectorului securității private este considerată de analiza INTEL ca o cauza importanta (61%) în apariția și adâncirea crizei resurselor umane și competențelor.
Nu în ultimul rând, cadrul de reglementare specific sectorului a fost de asemenea indicat ca un alt factor cheie al crizei forței de munca. Printre altele sunt restricțiile în privința încadrării în meserii specifice securității private care limitează în mod nejustificat accesul la locurile de munca din acest domeniu.

Remedii

In continuare Raportul INTEL punctează și direcțiile de acțiune pentru reducerea deficitului de resurse și competente in securitatea privata.

  • Promovarea unor strategii si politici de achiziție a serviciilor de securitate axate pe favorizarea criteriilor de calitate; susținerea îmbunătățirii cadrului de reglementare și a legislației in general, de o manieră care să determine profesionalizarea și să încurajeze acordurile colective sectoriale și cooperarea cu instituțiile publice.
  • Susținerea atractivității sectorului dar și a principiilor diversității, echității în politicile de resurse umane in domeniul securității private.
  • Colaborarea activa cu instituțiile de stat, inclusiv cu cele competente pe probleme de munca și calificare profesională în elaborarea și implementarea de politici publice pentru gestionarea crizei de resurse umane
  • Consolidarea structurilor de educare și formare profesională în sectorul securității private, inclusiv prin crearea unor centre de formare, implementarea unor scheme de recalificare și de îmbunătățirea competențelor profesionale;
  • Stabilirea unor structuri și formate la nivel național, pentru centralizarea și diseminarea informațiilor privind competențele, structura forței de muncă, precum și bunele practici in domeniul resurselor umane specifice sectorului securității private.

Conferința INTEL Project

Concluziile finale ale proiectului INTEL au fost prezentate la Bruxelles pe data de 24 Februarie 2023 in cadrul unui eveniment organizat in comun de către CoESS și UNI Europa sub egida Comisiei Europene

La eveniment au fost prezenți reprezentanți ai patronatelor și sindicatelor din domeniul serviciilor de securitate, din 27 de tari ale Uniunii Europene, Macedonia de Nord și Norvegia

Ana Carrero – DG EMPL

Reuniunea a fost deschisa de doamna Ana Carrero Yubero, șef al unității privind educația vocațională și instruirea profesională din cadrul Directoratului pentru Munca și Afaceri Sociale (DG EMPL) al Comisiei Europene.
In speech-ul său, doamna Carerro a subliniat angajamentul Comisiei Europene pentru susținerea pregătirii continue a adulților și specializării forței de muncă în UE. În acest sens, Comisia are o strategie în care sunt implicate instituțiile competente din fiecare stat membru și care urmărește sa susțină formarea profesională continua (re-skilling și up-skilling) și sa crească procentul angajaților care participa la programele de formare continua de la 37% cât este în prezent media la nivel UE, pana la 60%. (nota bene: in România, acum procentul angajaților cuprinși in programe de educație profesională continuă este de doar 1.2%).

Martin Schiefer DG HOME

De asemenea, tot in deschiderea acestei sesiuni finale a luat cuvântul și dl. Martin Shiefer șeful secțiunii antiteroriste din cadrul Directoratului pentru Afaceri Interne (DG HOME) al Comisiei Europene. Domnia sa a punctat rolul important al serviciilor de securitate privată ca serviciu esențial pentru siguranța publică și mai ales pentru protecția infrastructurilor critice. Aportul securității private este cu atât mai mult apreciat, mai ales în actualul context geo-politic în care nivelul riscurilor și amenințărilor la adresa acestor structuri vitale pentru funcționarea societății și în special riscul de sabotaj au crescut semnificativ.
Foarte interesantă a fost și poziția domniei sale în privința achizițiilor de servicii de securitate care de foarte multe ori sunt distorsionate de condițiile de piață și determinate de „cel mai mic preț” pe seama unor compromisuri în ceea ce privește calitatea. Dl. Shiefer a opinat ca deși este normal ca securitatea privata să opereze în continuare in condiții de piață liberă, deteriorarea continuă a calități serviciilor sub presiunea tăierilor de costuri va trebui oprită prin măsuri de reglementare la nivel național, posibil și la nivelul UE.

Panel-uri de Discuții

În cadrul panelurilor de discuții care s-au desfășurat pe tot parcursul zilei au fost dezbătute teme de mare interes pentru participanți: promovarea diversității, echitații și incluziunii, atragerea tinerilor in sector și integrarea generației “Z”, rolul dialogului social in sectorul securității private, bune practici in îmbunătățirea mediului de afaceri și gestionarea crizei resurselor umane in securitatea privata.
Din paneluri au făcut parte reprezentanți ai UNI Europa, CoESS, specialiști și practicieni internaționali din domeniul social și al resurselor umane, dar și reprezentanți ai Asociațiilor profesionale naționale, membre CoESS: Florian Graf, BDSW - Germania, Lidija Stolica, Presedinte, CSA-Croația, Eduardo Cobas, Secretar General, APROSER-Spania
Luca Famiani, Vicepresedinnte, ConFederșicurezza - Italia
Cédric Paulin, Secretar General, Groupement des Entreprises de Sécurité (GES) - Franța
Gabriel Badea, Președinte, ARIS - România
Julie Roden, OGB-L, Luxemburg.

Bune Practici

Pe parcursul proiectului și în cadrul discuțiilor au fost evidențiate o serie de bune practici și câteva dintre cele mai reprezentative exemple sunt prezentate mai jos.

In țări precum Spania, Portugalia și Franta, s-au creat asa numitele “Observatorii”, structuri comune patronate și sindicale care activează împotriva practicilor concurențiale neloiale și incorecte promovează criteriile best-value in achizițiile publice și asigura conformarea la contractele colective sectoriale.
Tot in baza contractelor colective sectoriale, in Belgia, Suedia, Luxemburg și Austria partenerii sociali gestionează împreună schema naționala a calificărilor și pregătirii profesionale.
In Belgia, Germania, Grecia și Spania, partenerii sociali sectoriali au inițiat în comun activități și programe de susținere a categoriilor de angajați sub-reprezentați și din categoriile vulnerabile.
Acestea și multe altele sunt prezentate pe webșite-ul proiectului INTEL

https://www.securityskills.eu/

Concluzie

Ca și concluzie a acestui proiect, care a demonstrat încă odată că dialogul între partenerii sociali poate fi soluția depășirii problemelor și provocărilor sectorului securității private, foarte elocvente sunt cuvintele d-nei Catherine Piana, Director General CoESS.
“Criza resurselor umane este o problema reala pentru industria noastră dar este și oportunitate ca in sfârșit sa se recunoască că securitatea privată are un rol cheie de facilitator al activităților economice și astfel se va renunța la vechea viziune despre securitate ca fiind doar un cost sau o marfa ca oricare alta. Partenerii sociali a atras atenția încă de la începuturile dialogului social sectorial asupra impactului negativ asupra condițiilor de muncă din acest sector al acestei viziuni simpliste care promovează achiziția serviciilor de securitate doar pe criteriul „celui mai mic cost”. Daca vrem sa atragem, sa reținem și motivăm oamenii sa livreze servicii de securitate de calitate, atunci acestea trebui sa fie achiziționate doar pe criteriul celui mai bun raport calitate-preț (Best Value)

Adunarea generală anuală a CoESS – 2022

În aceste zile se desfășoară la Bruxelles, Adunarea Generală anuală a Confederației Europene a Serviciilor de Securitate (CoESS), organizație care reunește organizațiile patronale Europene, din sectorul serviciilor de securitate privată.

România este reprezentată în CoESS de către Asociația Română pentru Industria de Securitate – ARIS, domnul președinte Gabriel Badea fiind prezent la acest eveniment.

În prima zi de lucru a avut loc ședința Comitetului Director CoESS și apoi întâlnirea cu secretarii generali și directorii executivi ai asociațiilor naționale.

Cea de-a doua zi a fost deschisă de un seminar pe tema inteligenței artificiale și impactul legislatiei Europene în utilizarea acestei tehnologii de către serviciile de securitate privată. Au susținut prezentări în cadrul seminarului, Kai Zenner, consilier pentru politci digitale în cadrul Parlamentului European, Pauline Norstrom, CEO Anekanta Consulting și membru al Asociației Britanice pentru Industria de Securitate (BSIA) și Alexander Frank, responsabilul cu relațiile cu Uniunea Europeană din cadrul CoESS.

Sedința Adunării Generale CoESS

A urmat apoi Adunarea Generală, ședința fiind deschisă de președintele în exercițiu Vinz van Es. 

În continuare d-na Catherine Piana – Director General – a prezentat raportul de activitate în care a trecut în revistă dosarele prioritare aflate pe agenda CoESS, respectiv proiectul directivei europene privind reziliența infrastructurile critice, directiva europeană privind accesul și gestiunea informatiilor digitale, reglementările pentru utilizarea inteligenței artificiale în Uniunea Europeană, strategia  europeana (2.0) privind utilizarea economică a dronelor aeriene în spațiul Uniunii Europene si revizuirea mecanismelor de dialog social. De asemenea au fost prezentate informări privind proiectele cu finanțare europeană în care participă CoESS astfel: standardul privind certificarea câinilor antrenați pentru detecție explozivi și stupefiante, PROCUFAIR – bune practici în achizițiile publice de servicii de securitate pe criteriul cel mai bun raport preț-calitate și SAFE CITIES – parteneriatul public-privat în asigurarea ordinii publice. De asemenea a fost prezentat stadiul standardului EN-17483-1:2021 pentru servicii de securitate destinate infrastructurilor critice, standard care se află în lucru și la care CoESS are o contribuție foarte importantă.

Nu în ultimul rând dl. Alexander Frank a subliniat încă odata importanța participării CoESS în procesul consultativ legat de proiectele de legiferare la nivelul UE și a făcut un apel către organizațiile naționale membre în sensul sprijinirii cu informații, opinii si observații relevante a acestui demers. În acest sens a evidențiat faptul că prin CoESS, organizațiile membre beneficiază de o oportunitate unică de a-și face auzite punctele de vedere în forurile legislative ale UE înainte ca normele europene sa devină legi și să fie transpuse in legislația națională a țărilor membre. 

După prezentarea raportului de activitate, au urmat prezentări ale președinților comitetelor de lucru CoESS, pentru pază, securitate aeroportuară, securitate maritimă, transporturi de valori, monitorizare, coeziune, infrastructuri critice,

In continuare dl. Johan Ohlsson-Malm, trezorierul CoESS, a prezentat raportul privind execuția bugetară si a prezentat propunerea de buget pentru anul viitor. În continuare sursele de venit vor fi cotizatiile membrilor activi si asociați (care se vor mări cu 5%), contributii și sponsorizări. De asemenea o sursă importantă vor fi și proiectele fnanțate de Uniunea Europeană. Raportul privind execuția bugetară precum si bugetul de venituri si cheltuieli privind exercițiul financiar viitor au fost adoptate în unanimitate.

În ultima parte a ședinței Adunării Generale a fost reconfirmată prin vot conducerea CoESS si președinții comitetelor de lucru.

Totodată, în timpul lucrărilor, a fost omagiat fostul președinte al CoESS, domnul Marc Pissens, care s-a retras din funcție în perioada pandemiei, în care întâlnirile din cadrul confederației s-au desfășurat exclusiv online.

Sedința Comitetelor de Lucru Reunite.

Începând din anul 2019, cu ocazia adunării generale, comitetele de lucru CoESS se întâlnesc într-o ședință comună pentru a dezbate probleme și proiecte comune sau de interes comun.

Printre temele abordate în cadrul întâlnirii comune a comitetelor specializate au fost:

  • Carta Alba privind convergența dintre securitatea fizică si securitatea cibernetică. Un proiect comun al CoESS împreună cu Liga societăților de securitate privată din Europa.
  • Proiectul privind promovarea parteneriatelor public-private (PPP) în securitatea privată. D-na Piana a prezentat stadiul hărții legislative privind PPP în țările membre. În cadrul discuțiilor s-a ajuns la concluzia că la nivelul țărilor membre nu există o înțelegere uniformă a conceptului de PPP și că din această perspectivă rezultatul acestui proces de identificare a legislației aplicabile s-ar putea să nu fie relevant sens în care se va continua cu clarificarea termenilor si conceptelor legate de PPP.

S-a stabilit continuarea discuțiilor în acest format reunit în format fizic si online.

Confederația Europeană a Serviciilor de Securitate (CoESS) acționează ca voce a securității private la nivel European, reprezentând 23 de asociații naționale dintre care 17 din state membre ale Uniunii Europene, 45.000 de companii de securitate privată și peste 2 milioane de profesioniști din industria de securitate, care produc o cifră de afaceri anuală de peste 40 de miliarde de euro.

În România, CoESS este reprezentată de către Asociația Română pentru Industria de Securitate (ARIS), prima asociație profesională a firmelor și specialiștilor din industria de securitate înființată în România.

ARIS se implică în rezolvarea deficitului de personal în industria de securitate

În industria de securitate deficitul de personal este cronic. Societățile mari și mici caută în permanență să își completeze efectivele, dar întâmpină mari dificultăți.

De aceea Asociația Română pentru Industria de Securitate – ARIS colaborează cu Asociația Social Alert în derularea proiectului „Tinerii NEETs – Viitorii angajați la nivelul Regiunii VEST”, finanțat din fonduri europene. Pentru cei care nu cunosc acest acronim, NEET înseamnă „Not in Education, Employment or Training”, adică oameni care nu sunt integrați într-un proces de educație sau formare profesională și nu sunt nici angajați. Și din păcate 16,8% din tinerii cu vârsta între 15 și 29 de ani de la noi din țară pot fi încadrați în această categorie, România aflându-se din acest punct de vedere pe locul trei în Uniunea Europeană, după Grecia, cu 17,7%, și Italia, cu 22,2%,

Proiectul își propune să formeze gratuit un anumit număr de tineri sub 29 de ani, din regiunile Vest și Centru ale țării, în meseria de agent de securitate. Și nu numai atât, fiecare tânăr care obține diploma de calificare ca agent de securitate va primi chiar și o subvenție de 1.000 lei, urmând ca asociația să ofere apoi un loc de muncă în cadrul unei societăți de pază.

ARIS și-a propus să colaboreze activ cu Asociația Social Alert în găsirea pe de o parte a candidaților pentru aceste cursuri de calificare din rândurile tinerilor NEET, iar apoi, după obținerea diplomei de calificare, cu ajutorul membrilor săi, să le ofere locuri de muncă.

ARIS nu este la primul proiect de dezvoltare a resurselor umane în industria de securitate. Împreună cu partenerii din Macedonia de Nord, Slovenia, Croația și Norvegia a fost dezvoltat, în perioada 2016-2018, prin programul Erasmus+ destinat educației adulților, un modul de pregătire a personalului din industria de securitate pentru însușirea așa-numitelor competențe generale (soft skills).

Începând din primăvara acestui an, împreună cu asociațiile partenere din Macedonia de Nord, Slovenia și Centrul pentru Analiza de Risc și Managementul Crizelor din Belgrad (Serbia), ARIS a început un nou proiect, finanțat tot prin programul Erasmus+, dedicat în principal dezvoltării capacității responsabililor cu selecția și recrutarea personalului din sectorul privat de securitate în sensul adoptării unei politici active de incluziune a persoanelor din categorii defavorizate și dezavantajate, inclusiv minorități etnice.

În contextul actual, rolul patronatelor devine deosebit de important datorită capacității acestora de a reprezenta domeniul lor de interes la cel mai înalt nivel național sau european, de a influența anumite decizii, dar și de a a stabili cele mai bune practici și coduri de conduită în afaceri, strategii și politici de  dezvoltare, politici de ocupare și plasare a forței de muncă la nivel sectorial sau național, de a elabora standarde tehnice sau ocupaționale ori de a derula anumite programe cu finanțare europeană pentru rezolvarea diferitelor probleme ale industriei.

În această perioadă, ARIS instituit o politică a porților deschise prin care răspunde solicitărilor venite din partea societăților comerciale din industria de securitate din România, care doresc să afle mai multe despre rolul patronatelor și a asociațiilor de profil. Așteptăm alături de noi cât mai multe societăți din industria de securitate și domeniile conexe!

Pentru mai multe informații așteptăm mesajele dumneavoastră pe adresa office@arisonline.ro sau ne puteți telefona la 0744308790.

ARIS este prima asociație profesională și patronală a industriei de securitate fondată în România după 1990 și în același timp singurul reprezentant al României în cadrul Confederației Europene a Serviciilor de Securitate (CoESS).

ARIS organizație parteneră a Conferinței Internaționale pentru Protecția si Reziliența Infrastructurilor Critice in Europa (CIPRE).

Intre 14 si 16 iunie, va avea loc la Palatul Parlamentului din Bucuresti, seminarul internațional Protecția si Reziliența Infrastructurilor Critice in Europa (CIPRE).

Seminarul este organizat sub egida Asociației Internaționale a Profesioniștilor in Protecția Infrastructurilor Critice (IACIPP) si al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare in Informatica (ICI) din subordinea Secretariatului General al Guvernului României.

Asociația Romana a Industriei de Securitate (ARIS) se afla printre partenerii si susținătorii acestui important eveniment. Astfel ARIS se afla in compania onoranta a altor organizații partenere ale CIPRE precum Confederația Europene a Serviciilor de Securitate (CoESS), Centrul Roman al Energiei (CRE), Rețeaua Europeana de Cercetare in Reziliența Cibernetica (ECRRN) s.a.

CIPRE se va desfășura într-un format ce va combina sesiunile plenare cu discuții in paneluri dedicate unor teme specifice.

Vor fi abordate aspecte privind amenințări clasice si emergente la adresa securității infrastructurilor critice cu precădere in domeniul transporturilor, energiei si infrastructurilor de comunicații, practic elementele cheie ale economiei țărilor europene.

Printre cei mai de seama vorbitori in cadrul conferinței se afla IVANA CESAREC – șefa departamentului pentru infrastructuri critice din Ministerul de Interne al Republicii Croația,       PETER NILSSON șeful agenției europene AIRPOL pentru politie si securitate aeroportuara,    JOHN LAENE, secretarul general al RAIL POL, asociația europeana pentru poliția si securitatea infrastructurilor feroviare,                    PAOLO GRASSIA – director politici publice in cadrul ETNO – organizația europeana a operatorilor de infrastructuri de telecomunicații.

De asemenea, președintele ARIS dl. Gabriel Badea va susține o prezentare in ziua a doua a Conferinței.

Mai multe informații despre CIPRE se pot găsi pe site-ul evenimentului

Home – Critical Infrastructure Protection & Resilience Europe (cipre-expo.com)

ARIS partenera intr-un nou proiect ERASMUS – Recrutarea Incluzivă in Sectorul Securității Private.

Asociațiile securității private din Slovenia (ZRSV), Nord-Macedonia si Romania (ARIS) împreuna cu Centrul pentru Analiza de Risc si Managementul Crizelor din Belgrad (Serbia) sunt beneficiarele unei finanțări  a Uniunii Europene, in cadrul programului european ERASMUS+.

Programul finanțat, intitulat INCLUSIVE OMNIBUS este dedicat in principal dezvoltării capacitaților responsabililor cu selecția si recrutarea personalului din sectorul privat de securitate in sensul adoptării unei politici active de includere a persoanelor din categorii defavorizate si dezavantajate, inclusiv minorități etnice.

În esență, necesitatea acestui program a pornit de la realitatea crizei de personal care se manifestă în ultimul timp în acest domeniu, pe de-o parte iar pe de altă parte de la constatarea că forța de muncă în sectorul securității private are un nivel redus al diversității iar incluziunea categoriilor defavorizate si dezavantajate este de asemenea la un nive foarte scăzut.

Obiectivul principal al acestui program care se va desfășura pe parcursul a 2 ani este sa pregătească personalul din structurile de resurse umane ale unor societăți de securitate privată din țările organizațiilor partenere pentru gestionarea unui proces de recrutare incluziv care să permită persoanelor din categorii defavorizate si dezavantajate, accesul la locuri de munca in acest domeniu. În acest scop, în cadrul programului vor fi dezvoltate metodologii, instrumente si tehnici pentru a fi folosite pentru creșterea nivelului de incluziune sociala a procesului de recrutare in cadrul industriei securității private.

Acord de Cooperare Regionala intre Organizațiile Patronale din Sectorul Securității Private.

Zagreb, 28 Aprilie 2022.

Cu prilejul evenimentului dedicat celei de-a 30-a aniversare de la înființarea asociației naționale a securității private din Croația (HCZ), organizațiile similare din Bosnia-Herțegovina, Croația, Nord-Macedonia, Romania, Serbia și Slovenia au semnat un acord de cooperare regională, care confirmă bunele relații existente si se va constitui ca o platformă de dezvoltare si valorificare la nivel superior a cooperării  dintre respectivele organizații semnatare.

In cadrul acestui acord sunt prevăzute schimburi de bune practici in domeniile programelor de calificare si instruire, a perfecționării cadrului de reglementare a securității private la nivel național, asocierea in vederea depunerii de proiecte finanțate de Uniunea Europeana, susținerea reciprocă in promovarea imaginii industriei securității private.

Cooperarea regională dintre organizațiile mai sus menționate are deja o istorie bogată, cele mai multe dintre acestea fiind active in grupul de lucru pentru Coeziune Europeană al CoESS si de asemenea in grupul de lucru pentru Dialog Social în securitatea privată, constituit la nivelul Comisiei Europene.

Pana in prezent aceste relații de cooperare au produs o serie de rezultate remarcabile: studii si cărți albe vizând aspecte importante ale sectorului securității private precum, rolul poliției în cadrul de reglementare al securității private, concurența neloiala in acest sector, parteneriatul public-privat, dialogul social, calificarea profesională s.a.

Tot la acest nivel de cooperare regională au fost derulate în comun două proiecte care au primit finanțare europeana, in domeniul dialogului social și al dezvoltării aptitudinilor generale de comunicare si comportament ale agenților de securitate.

România este reprezentata in aceasta structura de cooperare regionala de către ASOCIATIA ROMÂNA A INDUSTRIEI DE SECURITATE (ARIS), acordul de la Zagreb fiind semnat de către dl. Președinte Gabriel Badea.

Reamintim ca, ARIS sărbătorește 20 de ani de la înființare, si este promotoare si sponsor ale ediției premiilor OSPA Romania din acest an (2022).

Asociatia Croată a Securitații Private (HCZ) – 30 de ani de istorie!

In 28 Aprilie Camera de Comerț Profesionala – Asociata Croata a Securității Privata a sărbătorit 30 de Ani de la înființare.

Cu acest prilej au fost organizate o Conferință si un dineu festiv care au avut loc într-o ambianta eleganta la Hotelul Westin din capitala Croată.

La eveniment au participat in număr mare membrii Asociației precum si invitați din străinătate.    Invitați de marca au fost doamna Catherine Piana – Director General CoESS si Domnul Franz Wagner reprezentantul fundației Konrad Adenauer.

Au fost prezenți de asemenea președinții asociațiilor securității private din, Bosnia-Herțegovina, Estonia, Macedonia de Nord, Serbia si Slovenia. Din Romania a participat dl. Gabriel Badea președintele Asociației Romane a Industriei de Securitate.

Cu cei 30 de ani de activitate continua, asociația Croata este probabil cea mai veche organizație în funcțiune a securității private din Europa de Est si de Sud-Est.

ARIS si CSA întrețin relații cordiale de cooperare de mai bine de 15 ani. Ambele organizații sunt membre CoESS si participa împreuna in proiecte la nivelul acestei structuri europene dar si in cadrul unor proiecte regionale finanțate de Uniunea Europeana. Vizitele reciproce, contribuțiile la evenimente, confirma legăturile strânse dintre organizațiile noastre, atât Doamna Președinte Lidjia Stolica precum si Secretarul General al organizației croate dl. Alen Javorovic fiind prezenți in numeroase ocazii în Bucuresti la evenimentele organizate de ARIS cat si de Federația Serviciilor de Securitate.

Ca o mărturie in plus, relațiile excelente dintre ARIS si CSA au fost marcate printr-o placheta jubiliara care i-a fost înmânata președintelui ARIS, dl. Badea Gabriel, prezent la eveniment.

La Mulți Ani si felicitări pentru aniversare colegilor Croați!

CoESS asistă Comisia Europeană în elaborarea cadrului de reglementare privind utilizarea dronelor în securitatea privată

Luni, 13 decembrie, a avut loc întâlnirea grupului de experți COESS pentru reglementarea utilizării dronelor în securitatea privată. La întâlnire au participat și domnii Florin Mitrea și Gabriel Badea, reprezentând ARIS.

CoESS este membru al mai multor grupuri de experți ai Uniunii Europene în drone, U-Space (un set de servicii și proceduri specifice pentru a susține accesul eficient și în condiții de siguranță al dronelor la spațiul aerian), protecția spațiilor publice și securitatea transporturilor. În 2022, CoESS va participa la dezvoltarea Strategiei Europene 2.0 pentru Drone.

În trecut, CoESS a mai fost solicitată să exprime puncte de vedere în mai multe dosare și proiecte legate de utilizarea dronelor (Reglementarea Europeană a Dronelor, Scenarii Europene Standard, Reglementarea U-Space, Protecția împotriva dronelor utilizate în scop infracțional) cu relevanță pentru securitatea privată.

Legat de modul de lucru cu Comisia Europeană pe inițiativele legate de utilizarea dronelor, Secretariatul CoESS monitorizează activitățile curente ale Comisiei și agențiilor implicate și îi informează în mod operativ pe membrii grupului de experți. Membrii grupului își aduc contribuția prin luări de poziție la prezentările COESS adresate Comisiei Europene. Grupul în sine funcționează ca un forum pentru schimbul de bune practici, provocări și idei referitoare la integrarea dronelor în serviciile de securitate.

Strategia Europeană 2.0 referitoare la drone va fi publicată în cursul anului viitor. Aceasta va expune problemele care reprezintă obstacole tehnice, legale sau administrative pentru utilizarea dronelor în Europa, va prezenta o viziune a noii politici europene referitoare la utilizarea dronelor și va furniza o perspectivă pe termen lung pentru o utilizare sigură, sustenabilă, inovativă și ambițioasă a acestora, dar și a acceptării lor de către publicul larg. Grupul de experți europeni în domeniul dronelor, din care face parte și CoESS, are rolul de a asista Comisia Europeană în definirea și realizarea obiectivelor politicii UE pentru drone, monitorizează implementarea acestor măsuri, inclusiv impactul economic și social, și formulează nevoile de finanțare și de resurse pentru acțiuni specifice.

Etapele definirii Strategiei Europene 2.0 pentru drone sunt:

  • Pregătirea consultărilor cu factorii implicați, derulată în cursul anului 2021. În cadrul acestei etape, COESS a organizat un workshop cu participarea Comisiei Europene și și-a reînnoit statutul de membru al Grupului de Experți UE pentru drone.
  • Studiu informativ referitor la utilizarea dronelor – noiembrie 2021. CoESS a participat la realizarea acestui studiu și la discuțiile cu factorii interesați.
  • Consultare publică deschisă – decembrie 2021. COESS a participat și la această consultare, care se încheie astăzi, 17/12/2021, lansând o serie de chestionare către membri și va realiza un material în urma acestei consultări, detaliind poziția organizației referitoare la această chestiune.
  • Audierea factorilor implicați la nivel înalt, în fața Comisarilor Europeni. COESS își va prezenta poziția, în luna martie a anului viitor, în fața comisarilor și a funcționarilor europeni.

Referitor la viitoarea Strategie Europeană 2.0, CoESS subliniază necesitatea următoarelor acțiuni:

  • Facilitarea implementării regulilor existente, cu o poziționare clară împotriva modificării cadrului legal existent, cu o primă evaluare a reglementărilor în 2023. Trebuie introduse măsuri pentru facilitarea aplicării acestui cadru legal și dezvoltate mai multe scenarii standard de aplicare a legii cu scopul reducerii riscurilor operaționale.
  • Profesionalizarea autorităților competente, în sensul în care regulile și tehnologiile există, dar cadrul de guvernanță nu este pregătit. Una dintre barierele în calea extinderii serviciilor cu drone îl reprezintă durata procedurilor de autorizare în unele state membre ale Uniunii.
  • Investiții în calificare și în infrastructura de pregătire a personalului. Este important ca lucrătorii să poată primi un brevet corespunzător pentru a putea opera dronele fără a fi necesară obținerea unor aprobări administrative dificile din partea autorităților. Trebuie luate toate măsurile pentru ca infrastructurile de training și calificare a operatorilor să fie adecvate, ușor de utilizat și accesibile în toate statele UE, până la nivel local.
  • Conștientizarea și creșterea încrederii publicului în aceste tehnologii deoarece inovațiile în utilizarea dronelor sunt posibile doar prin acceptarea lor de către populație. Trebuie intensificate eforturile de comunicare pentru conștientizarea valorii potențiale a folosirii dronelor, atât pentru oameni cât și pentru firme.
  • Să asigure liniile directoare pentru măsurile anti-dronă. S-au făcut deja multe investiții în dezvoltarea tehnologiilor anti-drone. Rolurile și responsabilitățile adecvate, partajarea informațiilor și procedurile pentru luarea deciziilor sunt importante pentru a lua decizii rapide anti-drone, atunci când este cazul. Numai anumite entități abilitate ar trebui să aibă dreptul să utilizeze tehnologiile anti-drone, iar Comisia Europeană ar trebui să publice ghiduri operaționale pentru statele membre, autoritățile de supraveghere și operatorii privați.

Confederația Europeană a Serviciilor de Securitate (CoESS) acționează ca voce a securității private la nivel European, reprezentând 23 de asociații naționale dintre care 17 din state membre ale Uniunii Europene, 45.000 de companii de securitate privată, peste 2 milioane de profesioniști din industria de securitate, care produc o cifră de afaceri de peste 40 de miliarde de euro.

În România, CoESS este reprezentată de către Asociația Română pentru Industria de Securitate (ARIS).

Tête-à-Tête cu Președintele CoESS

Din dorința de a contribui și mai mult la tratarea problemelor industriei de securitate cu care se confruntă organizațiile membre, Confederația Europeană a Serviciilor de Securitate (CoESS) și-a propus să devină mai vizibilă și mai activă la nivel național acordând suport direct și activ demersurilor pe care acestea le întreprind pentru îmbunătățirea mediului de afaceri din acest domeniu.

În acest context, vineri 3 septembrie, a avut loc o întâlnire online între Președintele ARIS, dl. Gabriel Badea si Președintele CoESS dl. Vinz van Es. La întâlnire a participat d-na Cathrine Piana Director General CoESS și dl. Bogdan Buzdugan, secretar general ARIS.

Referitor la problemele discutate, Președintele ARIS a menționat în primul rând problema salariului minim pe economie care urmează sa fie mărit și în următorul an. Sectorul securității private, pe segmentul de pază este în mare măsură dominat de angajați încadrați pe salariul minim. Faptul că în ultimii 10 ani, salariul minim pe economie în România a fost majorat cu 300% doar prin decizii politice, fără nicio legătură cu economia reală și într-o totală lipsă de predictibilitate a creat probleme deosebite in acest domeniu. În primul rând, tarifele serviciilor de pază nu au putut ține pasul cu aceste măriri și inevitabil s-a produs o scădere a profitabilității și la desființarea de locuri de muncă plătite la nivelul salariului minim. Mai mult decât atât, creșterea abruptă a salariului minim în ultimii ani a fost de natură să influențeze creșterea nivelului muncii nedeclarate și parțial declarate.

Pe de alta parte nivelul mare de taxare a muncii în Romania (43%) creează premise pentru neplata contribuțiilor, uneori din cauze economice obiective, mai ales în contextul pandemic actual, dar în același timp duce și la dezvoltarea unor mecanisme de fraudare intenționată și în acest context a fost amintit fenomenul firmelor de tip Phoenix.

O altă problemă discutată s-a referit la cadrul legislativ specific sectorului și la modul inconsistent de aplicare și impunere  a legii securității private, care ar fi trebuit să fie capabil într-o măsură mai mare să prevină ilegalitățile din acest sector

De asemenea dl. Bogdan Buzdugan a vorbit despre activitatea Comitetului Sectorial pentru ocupațiile din sectorul securității private și despre rolul important al acestei structuri pentru profesionalizarea sectorului securității private.

Ca răspuns, președintele CoESS a arătat ca organizația se va implica mai activ în problema muncii nedeclarate și va ridica inclusiv aspectele semnalate din România în cadrul platformei dedicate acestei probleme la nivelul Comisiei Europene. De asemenea această problemă va fi ridicată de către reprezentanții CoESS și în Comitetul de Dialog Social al Comisiei Europene și va fi discutată și cu parterul social din acest comitet, respectiv Confederația sindicală europeană din servicii UNI Europa.

În legătură cu legislația, având în vedere că securitatea privată e reglementată la nivel național, CoESS va reflecta la posibilitatea unor viitoare demersuri pe lângă guvernul României în sensul creșterii eficienței autorităților de reglementare în aplicarea consistentă și egală a cadrului de reglementare astfel încât societățile de pază, care respectă legea, să se bucure de un mediu de afaceri corect și lipsit de ilegalități.

În concluzie, președintele CoESS a arătat că astfel de consultări „unu-la-unu” vor deveni un mod de lucru al CoESS în viitor și speră ca astfel să crească relevanța structurilor asociative naționale și să le facă mai atractive pentru operatorii corecți care activează în sectorul securității private.

Confederația Europeană a Serviciilor de Securitate (CoESS) este o organizație patronală care reprezintă sectorul securității private la nivel european. CoESS este partenerul de dialog social al Comisiei Europene pe probleme de securitate privată și în această calitate participă la discuțiile privind acte normative europene, standarde și politici care privesc sectorul nostru la nivelul Uniunii Europene. CoESS grupează asociații și organizații patronale ale sectorului securității private din 28 de țări europene.

În România reprezentantul CoESS este Asociația Română pentru Industria de Securitate – ARIS, cea mai veche organizație profesională și patronală a industriei de securitate românești, care în curând va sărbători 20 de ani de la înființare.

Dl. Vinz van Es a fost ales președinte CoESS în anul 2020 înlocuindu-l în această calitate pe dl. Marc Pissens, care condus organizația timp de 18 ani.